Spioana, Paulo Coelho

img_20161213_235622

Cred că au trecut mai bine de 10 ani de când nu am mai citit o carte scrisă de Coelho.

Azi am terminat Spioana, un roman apărut în 2016 care m-a lăsat curioasă. M-a făcut să îmi doresc să citesc mai mult despre Mata Hari și deja am o listă de cărți care ar putea să mă ajute să înțeleg mai bine fenomenul Mata Hari.

Povestea este simplă și arhicunoscută.

Cine nu a auzit oare de Mata Hari, femeia-spion care a uimit întreaga Europă a secolului trecut? Înainte de a fi trimisă la eșafod, în urma unui proces care s-a petrecut în timpul războiului, Mata Hari era doar Margaretha Zell, se născuse într-o familie olandeză înstărită și primise cea mai bună educație, fiind trimisă la școli de renume, dar are un destin în completă antiteză cu educația primită și astfel ajunge să moară purtând numele dar și renumele de Mata Hari.

Coelho readuce în prezent, povestea unei morți considerate în continuare de unii istorici ca fiind nedreaptă, mai ales prin prisma faptului că nu au existat dovezi, clare, care s-o incrimineze de fapta ce-i fusese atribuită.

Dar niciodată nu iese foc fără fum, nu?

Romanul se citește repede și este structurat în trei părți.

Coelho construiește prima parte dându-i glas chiar protagonistei, sub forma unor presupuse scrisori, pe care aceasta le scrie avocatului său, în timp ce îți așteptă sentința în una dintre cele mai fioroase închisori. Aceasta își povestește viața, pe scurt, la persoana I, încă de când era Margaretha Zell, evocă anumite evenimente din copilărie , adolescență, apoi vorbește despre căsătoria sa, cei doi copii și apoi fuga și transformarea sa în Mata Hari, cea mai cunoscută dansatoare și curtezană a vremurilor sale.

A doua parte este lăsată avocatului acesteia, pe care Coelho, îl ”ajută” să-și scrie propriile trăiri, în fața neputinței de a o apăra pe Mata Hari, în fața judecătorilor.

Iar în cea de a treia parte autorul face propriile adnotări.

Trăiesc cu senzația că scopul lui Coelho cu această carte este acela de a face curios cititorul, de a-l face să cerceteze mai mult, de a ne aminti, tuturor, un caz celebru, care în vreme de conflict se poate repeta și ținând minte anumite cazuri care au rămas, până în prezent neclare, poate doar așa vom încerca să nu repetăm greșelile din generație în generație.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s